Mufică USeBeu

Cel mai mult mi-a plăcut când se uita lumea la mine, aşa agăţat de geanta Denisei cum eram, şi zicea “Uite-l pe Mufică!”. Vă jur că s-a întâmplat de cel puţin trei ori şi e o senzaţie extraordinară.

Mi-a mai plăcut că, ursuleţ de pluş fiind, am stat pe umărul Denisei şi nu am fost nevoit să mă calc în picioare cu miliardele de bloggeri prezenţi la eveniment. Mă rog, n-au fost chiar miliarde, poate o mie. Dar tot erau mulţi, băi nene!

Mi-a plăcut că Sebi a câştigat tăt-tăt-tăt.

Nu mi-au plăcut frustraţii care l-au huiduit pe Sebi şi care apoi se-ngrămădeau la baie, să plângă câte cinci minute. Nu mi-au plăcut aglomeraţia şi fumul. Cam atât.

Ursuleţul Basil are înălţimea de doi metri. Raportat la înălţimea voastră, a oamenilor, Basil este pentru mine cam cât un bloc cu trei etaje. Sau cât un om “bine crescut”, dacă vreţi.

Mi-e drag ursuloiul ăsta şi mi-ar plăcea aşa un prieten, dar la 440 de dolari… cred că o să spun “pas”. Încă nu am câştigat atât din reclama de pe blog.

Acest post este pentru cititorii care nu au observat că am schimbat domeniul. Nu mă mai găsiţi – cel puţin o vreme – pe mufica.com, ci pe mufică.denisuca.com. Aşa-i la bătrâneţe, te întorci de unde-ai plecat, te apuci de agricultură, de-astea.

Aşa că am marea rugăminte ca aceia dintre voi care mă au în blogroll să opereze modificarea adresei. Ţineţi minte trei cuvinte… mufica.denisuca.com. Mulţumesc!